"Daca trupul este supus putrezirei, noi nu trebue sa fim intristati, de aceasta; ci sa ne bucuram, caci ceia ce este vremelnic se distruge prin moarte, dar nu esenta trupului. Adu-ti aminte, ca aceasta gura, acum inchisa, va vorbi intr-o zi mult mai bine; acesti ochi inchisi acum, vor vedea mult mai bine si mai mult; aceste picioare se vor urca intr-o zi pe nori; acest trup pieritor, care acum intra in putreziciune, se va imbraca cu nemurire. Acolo sus, in imparatia Luminei, tu iti vei vedea pe rudenia ta . . ." (Sf. I. Hrisostom).
